” Renunță la cel care crezi că trebuie să fii și acceptă-te așa cum ești.” – Brene Brown
Să surprindem câteva elemente importante din cartea ”Darurile imperfecțiunii” a lui Brene Brown si anume să vorbim despre speranță. Speranța este adesea ințeleasa greșit. Speranța se invață.
Lipsa de speranță poate conduce la un sentiment de neputință egal cu disperarea. Sunt trei elemente ce alcatuiesc rețeta sigură a lipsei de speranță și a indoielii de sine. Acestea sunt: frica de dezamăgire, presiunea performanței și sentimentul că ești îndreptățit să primești și să te bucuri de tot ce iți dorești. Copiii învață atitudinea pozitivă și plină de speranță de la părinții lor, copiii au nevoie de relații caracterizate de limite, consistență și sprijin. Speranța este un mecanism de gândire, este un proces cognitiv alcătuit din scop, mijloace realizare a acestuia și din credință. Scopul trebuie să fie realist, ”știu unde doresc să ajung”, spune Brown. A avea mijloace sau căi de obținere a acestuia inseamnă că ”stiu cum să ajung acolo, pot tolera dezamăgirea, pot încerca din nou”, iar credința imi spune ”pot face asta”! De unde vine puterea? Din speranță! Iar definiția puterii este ” capacitatea de a produce schimbări”!